Home Totul despre FIV – fertilizare in vitro

Totul despre FIV – fertilizare in vitro

Fertilizarea in vitro este o metoda de reproducere umana asistata, care presupune o serie de proceduri complexe folosite in tratarea fertilitatii. Aceasta presupune colectarea de ovule mature de la femeie si fertilizarea lor in laborator cu sperma partenerului. PRocedura FIV se oate realiza, insa, si cu ovocite donate sau cu sperma unui donator. Afla de mai jos tot ce inseamna FIV si ce presupune aceasta procedura, cine poate sa apeleze la ea, cat este de costisitoare, care sunt pasii de urmat si mai multe detalii utile.

Totul despre FIV - fertilizare in vitro
Totul despre FIV – fertilizare in vitro

Vezi mai multe despre:

 

Cine poate sa apeleze la procedura FIV

Un cuplu care incearca sa conceapa un copil pe cale naturala timp de un an sau 6 luni (daca femeia are peste 35 de ani) si se soldeaza cu nereusite, este bine sa apeleze la un medic specialist in fertilitate. Acesta va efectua o serie de analize ambilor parteneri pentru a descoperi cauza pentru care nu au reusit sa obtina o sarcina pana in acel moment. 

Este necesar ca inainte sa apeleze la procedura FIV, sa se incerce toate posibilitatile pentru a rezolva problemele partenerilor. Unele probleme de fertilitate se pot rezolva, cum ar fi: probleme hormonale, probleme cu ovarele si cu ovulatia sau cu uterul, care se pot rezolva laparoscopic sau prin alte metode de tratament.

Exista cazuri in care chiar si in urma rezolvarii acestor probleme sa nu se poata obtine o sarcina sau sa existe probleme care nu pot fi rezolvate, de exemplu, trompele infundate  cauzate de boli cu transmitere sexuala, operatii anterioare etc. 

Este posibil ca problema sa fie in cazul partenerului, sperma sa nu fie de cea mai buna calitate avand probleme de motilitate sau un numar redus de spermatozoizi. Exista si situatii in care nu s-a descoperit o cauza anume a infertilitatii, astfel de cupluri fiind insa in procent destul de mic. 

Analize FIV – Care sunt analizele care se fac inainte de FIV

Pentru a putea incepe aceasta procedura sunt necesare o serie de analize pe care ambii parteneri trebuie sa le faca in scopul de a obtine o sarcina sanatoasa si fara probleme, atat pentru bebelus, cat si pentru ambii parteneri. Analizele pentru FIV sunt extrem de utile si pentru a sti cum sa decurga tratamentul pentru stimulare ovariana.

Analize FIV recomandate pentru partenera

Examen de secretie vaginala, cultura de col uterin, testul Babes Papacniolau, testarea pentru chlamydia, mycoplasma, ureaplasma si gonoree – sa fie excluse inflamatiile pelvine si bolile cu transmitere sexuala.

Teste de sange pentru hepatita B si C, sifilis si HIV – pentru ca acestea pot fi transmise fatului. Conform legislatiei in vigoare, aceste analize nu trebuie sa fie mai vechi de 6 luni si sunt obligatorii pentru o astfel de procedura.

Teste de sange uzuale: biochimice si hematologice.

Profilul TORCH: toxoplasma, rubella, herpes virus si citomegalovirus. Daca apar in sarcina pot sa aiba grave consecinte asupra fatului, pana la malformatii si moartea acestuia.

Analize hormonale: AMH pentru evaluarea rezervei ovariane, FSH, estradiol, prolactina, LH, hormoni tiroidieni: TSH, FT3, FT4.

Investigatii imagistice: ecografie transvaginala pentru a vedea starea ovarelor, a uterului si a endometrului, histerosalpingografia sau histerosonografia pentru a vedea daca trompele sunt infundate sau exista lichid la nivelul lor care poate sa impiedice pastrarea sarcinii, histeroscopia pentru a vedea daca sunt probleme la nivelul cavitatii uterine, pentru a fi sigur ca embriotransferul se poate realiza.

Analize FIV recomandate pentru partener

Spermocultura si spermograma.

Analize de sange pentru boli precum HIV, sifilis si boli hepatice, analize uzuale de sange ca si in cazul femeii.

In functie de rezultatul acestor analize, medicul ginecolog specialist in infertilitate poate sa trimita pacientii si la alte specializari in cazul in care observa o problema care nu tine de competenta sa, de exemplu la endocrionolog sau la cardiolog. Dupa ce si acestia si-au dat acordul ca ambii parteneri pot sa urmeze procedura, partenerii pot incepe pregatirile pentru protocolul FIV.

 Totul despre FIV – fertilizare in vitro
Totul despre FIV – fertilizare in vitro

FIV etape – care sunt pasii pentru FIV

Dupa ce toate analizele au fost efectuate si au fost excluse toate posibilitatile de a obtine o sarcina prin alt mod, natural sau prin inseminare artificiala, se poate lua decizia sa se opteze pentru FIV. Pasii procedurii sunt urmatorii:

1. Tratamentul de stimulare ovariana – cat dureaza tratamentul pentru FIV

Stimularea ovariana are rolul de a produce mai mult decat un singur folicul matur asa cum se intampla intr-un ciclu obisnuit cand o femeie are ovulatia. Medicamentatia contine anumiti hormoni care au rolul sa transmita ovarelor sa produca mai multe ovule.

Este important si cati foliculi are femeia in momentul inceperii tratamentului de stimulare ovariana. In a 2-a sau a 3-a zi a ciclului menstrual aceasta trebuie sa mearga la doctor pentru o ecografie transvaginala. Acolo se vede cati foliculi sunt, ulterior se recolteaza si analize hormonale de estradiol si progesteron pentru a putea sa se dozeze tratamentul in functie de aceste date. 

Scopul este ca foliculii pe care ii are femeia sa se mareasca in dimensiuni si sa ajunga pe parcursul a 8-10 zile de stimulare de la dimensiune de 15-18mm. Atunci inseamna ca acestia sunt gata pentru a fi recoltati. Insa, cu toate acestea nu toti foliculii contin ovocite, de aceea este important ca femeia sa aiba cati mai multi foliculi, de regula peste 10 pe un ovar.

Este bine de stiu faptul ca exista mai multe tipuri de protocoale pentru stimularea ovariana. In functie de tipul acestora, tratamentul pentru FIV poate dura mai mult sau mai putin:

Protocolul lung FIV cu antagonisti

Acest protocol dureaza mai mult si incepe de regula din ziua 21 a ciclului menstrual anterior. Prezinta un risc mai crescut de sindrom de hiperstimulare ovariana, insa reprezinta si un control mai bun al ovarelor si se recolteaza un numar putin mai mare de ovocite, dar nu semnificativ.

Protocolul scurt FIV cu antagonisti

Este un protocol la care inhibarea se face tot cu agonisti, ca si la protocolul lung, insa tratamentul cu injectii zilnice subcutanate (Diphereline, Gonapeptyl) se va face din ziua 2. In ziua 3, stimularea cu gonadotrofine, iar ambele vor merge in paralel chiar pana in ziua declansarii.

Acest protocol poate fi benefic atunci cand femeia are sub 35 de ani si are o rezerva ovariana normala, scopul fiind de a obtine cat mai multi foliculi viabili. In cazul femeilor care au peste 35 de ani efectele sunt mai putin benefice pentru ca se poate produce o recrutare defectuoasa a foliculilor. De obicei, evolutia lor va fi catre foliculi chistici, fara ovocite la punctie.

Protocolul ultrascurt FIV cu antagonisti

Incepe din ziua 2-3 cu injectii subcutante, are o perioada scurta, de 8-10 zile si un risc mai mic de hiperstimulare ovariana. In acest caz, insa, se recolteaza uneori un numar mai mic de ovocite. Este cea mai folosita metoda de stimulare ovariana. 

Tratamentul de stimulare ovariana controlata se poate face cu doze injectabile subcutanat de FSH recombinant singur (Gonal, Puregon) sau in combinatii cu LH recombinant (Pergoveris, Luveris) sau cu FSH/LH urinar (Menopur).

Inhibarea se face cu antagonisti precum Orgalutran care incep din ziua 6 sau din ziua in care exista foliculi cu dimensiune peste 13 mm si se foloseste pana in ziua declansarii. Maturarea ovocitelor se poate face standard cu declansatori de ovulatie (Pregnyl, Ovitrelle) sau cu agonisti (Decapeptyl, Diphereline) pentru situatiile in care raspunsul ovarian pe stimulare este exagerat si se evita adminstrarea de Ovitrelle sau Pregnyl pentru a nu creste si mai mult riscul de sindrom de hiperstimulare ovariana.

Vezi mai multe despre:

2. Monitorizarea tratamentului

Dupa ce s-a stabilit tratamentul de stimulare ovariana pentru FIV, pacienta va face inca 3-4 vizite la clinica pentru monitorizare ecografica a evolutiei foliculilor si a situatiei hormonale. Medicul decide in functie de acestea doua, daca doza de tratament ramane aceeasi, se micsoreaza sau se mareste. Totodata se va observa daca tratamentul prescris are efect. 

3. Punctia ovariana pentru recoltarea ovulelor

La 36 h de la administrarea injectiei de maturare a ovocitelor va avea loc punctia ovariana realizata sub anestezie generala, pentru ca este o intervenie destul de dureroasa. Dureaza aproximativ 20-30 de minute, timp in care se aspira toti foliculii de pe ovare. Se introduce un ac subtire prin vagin care ajunge la ovare si prin control ecografic se aspira foliculii. 

Dupa efecturea procedurii, embriologul verifica in laborator cate ovocite mature sunt si care pot fi supuse procesului de fertilizarea cu sperma partenerului. Recupererea dupa aceasta procedura este destul de rapida, pacienta poate sa mearga acasa chiar dupa cateva ore. 

Ca simptome dupa procedura pot sa apara dureri usoare sau moderate la nivelul ovarelor sau balonare, simptome care trec cu administrarea de antiinflamatoare obisnuite. Simptomele pot sa continue timp de 1-2 saptamani pana cand ovarele isi revin la dimenisunile obisnuite. In cazul in care simptomele de agraveaza este necesara contactarea medicului.

Totul despre FIV - fertilizare in vitro
Totul despre FIV – fertilizare in vitro

4. Fertilizarea in laborator a ovocitelor – IVF, ICSI sau PICSI 

Dupa efectuarea punctiei ovariene, partenerul trebuie sa furnizeze material seminal pentru a putea avea loc fertilizarea. In cazul in care prima proba nu este concludenta, partenerul trebuie sa mai dea si a doua proba, pana cand exista un numar semnificativ de spermatozoizi care pot fi folositi pentru fertilizarea ovulelor femeii. 

Este etapa cea mai importanta pentru ca embriologul anunta cuplul care este numarul total de ovocite pe care il va prelucra in laborator.

Fertilizare poate avea loc prin metoda clasica IVF unde fertilizarea se face fara interventia medicului de a alege spermatozoizii. O alta metoda, si cea mai folosita de clinici, este ICSI  (injectare intracitoplasmica a spermatozoizilor) care presupune interventia factorului uman in alegerea spermatozoizilor. 

PICSI este o metoda imbunatatita a fertilizarii prin ICSI. Aceasta procedura mareste rata de success cu 20% pentru ca selecteaza spermatozoizii in functie de calitatea lor prin introducerea in contactat cu citoplasma ovocitului.

Dr. Caliopia Gavril Parfene, medic primar obstetrica-ginecologie in cadrul MedLife, cu supraspecializare in Reproducerea Umana Asistata FIV si medicina materno-fetala ne spune mai multe despre cele doua metode: “In cazul infertilitatii de cauza masculina, se aplica anumite tehnici de imbunatatire a interactiunii gametilor masculini si feminini, in sensul facilitarii fecundarii ovocitelor de calitate de catre spermatozoizii alesi pe baza unor criterii morfologice clare. Astfel, prin procedura ICSI –intracytoplasmic sperm injection –  se injecteaza in citoplasma ovocitului un spermatozoid competent, ales de embriolog pe baza unor criterii de mobilitate si morfologie.  

Cand  selectia materialului genetic masculin necesita o acuratete mai mare, cand o procedura  anterioara de ICSI nu a dus la obtinerea unei sarcini sau cand spermatozoizii au un grad mare de  fragmentare a ADN, se aplica procedura PICSI-Physiological Intracytoplasmic Sperm Injection. 

Aceasta se bazeaza pe principiul  fiziologic, care sustine ca spermatozoizii maturi, de calitate superioara, interactioneaza cu acidul hyaluronic de pe suprafata ovocitului si astfel, se pot alege spermatozoizii competenti, care sunt injectati in citoplasma ovocitelor mature, crescand cu 20 % sansa obtinerii unor embrioni de calitate.”

Totul despre FIV - fertilizare in vitro
Foto: Dr. Caliopia Gavril Parfene, medic primar obstetrica-ginecologie in cadrul MedLife, cu supraspecializare in Reproducerea Umana Asistata FIV si medicina materno-fetala

5. Cultura embrionilor

Dupa ce ovocitele au fost fertilizate, embriologul va verifica evolutia lor zilnic, pana in ziua in care decide ca va avea loc embriotransferul. Cultura embrionara poate sa dureze si pana la 5 zile, pana cand embrionul ajunge la stadiul de blastocist. Daca ajunge pana in aceasta etapa se considera ca fiind o selectie si mai dura a embrionilor.

Unele clinici practica cultura de blastocist daca sunt mai mult de 4 ovocite fertilizate si decide sa ii pastreaze pana in ziua 5, atunci avand loc si embriotransferul. Trebuie tinut cont de faptul ca nu toti embrionii vor supravietui pana in ziua 5, jumatate dintre ei sau mai multi pot sa se opreasca din evolutie. 

“Un embrion isi incepe dezvoltarea ca o singura celula, zigotul, apoi incepe sa se divida la fiecare 12-24 ore. In ziua 3 post-conceptie, el va avea 4-8 celule, toata energia si substratul nutritiv necesar dezvoltarii sale fiind furnizate de ovocit, gametul feminin.

In ziua 5 embrionul ajunge la stadiul de blastocist, care are in jur de 100 celule-blastomere  si incepe sa isi dezvolte mecanisme proprii de activare genomica, ce ii permite sa-si produca energia intrinseca necesara diviziunii si diferentierii sale. La aceasta autonomie incepe sa contribuie si materialul genetic masculin. Aproximativ o treime dintre embrioni se pot adapta si isi pot activa mecanismele interne de producere a energiei proprii, restul embrionilor  pierzand aceasta lupta pe parcurs. 

De aceea, prin capacitatea sa de a continua sa se dezvolte, blastocistul trece proba timpului, confirmand aspectul euploid, de diferentiere si implantare, care il face atat de special! Particularitatile embriotransferului in stadiul de blastocist au creat o perioada de timp speranta ca rata de implantare ar fi superioara fata de embriotransferul de ziua 2, 3.” mentioneaza dr. Caliopia Gavril Parfene.

Daca nu se asteapta pana la stadiul de blastocist, embrionii pot fi transferati in uterul femeii inca din ziua 2-3, insa trebuie sa fie un numar mai mare de embrioni transferati,cu 2-3 mai multi fata de ziua 5 in care se poate transfera si doar unul. Sansele in cazul transferului de ziua 2-3 sunt de 30%, pe cand in cazul celui de ziua 5 poate ajunge la 50%. La acest procent se adauga si varsta femeii, dar si calitatea embrionilor.

Vezi mai multe despre:

6. Embriotransferul

Embriotransferul se realizeaza sub ghidaj ecografic prin introducerea unui cateter foarte subtire pana in uter. Procesul este unul nedureros si nu necesita anestezie. In urma discutiei cu medicul specialist si cu embriologul, se va decide numarul de embrioni care se vor transfera. Acesta este in general intre 1-4 embrioni in functie de varsta femeii, istoricul cuplului, numarul de incercari, dar si de riscul de sarcina multipla. 

Despre numarul transferului de embrioni, dr. Caliopia Gavril Parfene ne spune: “Atunci cand, in urma fertilizarii in vitro, se obtin mai multi embrioni, decizia de a transfera unul sau mai multi dintre ei se ia in calcul avand la baza aspecte legate de starea generala de sanatate a viitoarei mame, de aprecierea competentei embrionare ce determina capacitatea de implantare si evolutie ulterioara si de riscul de a obtine sarcini multiple. 

O sarcina multipla poate prezenta complicatii majore obstetricale si neonatale. Un factor favorabil de predictie a implantarii si obtinerii unei sarcini se contureaza cand, in ziua 3 dupa fertilizare, se obtine cel putin un embrion de 8 celule cu mai putin de 20% fragmentare a materialului genetic.

In cazul transferului unui singur embrion, exista riscul de 1% de a  se obtine o sarcina gemelara sau multipla. In cazul transferului mai multor embrioni, 27% din sarcini sunt gemelare sau multiple, riscul fiind mai mare in cazul femeilor tinere cu varsta de sub 35 ani. 

Majoritatea cuplurilor sunt sfatuite sa apeleze la un singur embrion pentru transfer, in sensul obtinerii unui  singur copil sanatos, cu risc minim de prematuritate sau complicatii materne.

Sarcina multipla, ca si consecinta a mai multor embrioni transferati, poate determina  complicatii ale perioadei antenatale, obstetricale – risc de nastere prematura, diabet zaharat gestational, necesitatea efectuarii operatiei cezariene de urgenta, complicatii ale nasterii gemelare, si de asemenea, complicatii neonatale – detresa respiratorie, restrictia de crestere intrauterina, afectare neurologica.  

Drept consecinta, Societatea Americana de Medicina Reproductiva  a revizuit recomandarile procedurilor de embriotransfer din 2014, in sensul incurajarii  si promovarii principiului de Single Embryo Transfer SET, al obtinerii unei sarcini unice si de a reduce astfel, incidenta sarcinilor multiple si a complicatiilor acestora.” 

Totul despre FIV - fertilizare in vitro
Totul despre FIV – fertilizare in vitro

Ce se intampla dupa embriotransfer

Dupa ce s-a realizat embriotransferul, pacienta trebuie sa stea la orizontala cateva minute. Desi nu s-a demonstrat faptul ca odihna stricta pe o perioada indelungata ajuta mai mult la implantare. In general este recomandat ca femeia sa aiba cateva zile de repaus, fara excese precum ridicat greutati si efort fizic intens. 

Pacienta poate sa primeasca si un tratament pentru a ajuta implantarea si de a sustine sarcina, tratament care consta in hormoni, ovule cu hormoni sau vitamine. Dupa 10 zile de la embriotransfer pacienta trebuie sa mearga la clinica pentru a efectura analiza de sange BHCG pentru a vedea daca este insarcinata.

Fertilizare in vitro – Pret

Cuplurile care isi doresc sa apeleze la aceasta procedura de a concepe un copil trebuie sa stie ca este destul de scumpa, costurile ajung la sume destul de mari. In functie de clinica si de tehnicile folosite, o procedura FIV poate sa coste de la 9500 lei pana la 11.000 lei, fara a lua in calcul tratamentul (stimulare ovariana, maturarea foliculilor etc). Acesta poate ajunge pana la 5000 lei. In total, un cuplu poate sa cheltuie pana la 4000 euro sau chiar mai mult pentru aceasta procedura. 

Daca se opteaza pentru crioconservarea embrionilor ramasi de la un ciclu FIV, costurile incep de la 1200 lei pentru 1-2 embrioni pe o perioada de un an si cresc in functie de numarul lor. Ulterior va costa si dezghetarea lor, dar si embriotransferul.

Efecte secundare si riscuri procedura FIV

Efectele secundare, dar si riscurile acestei proceduri FIV sunt legate de hiperstimularea ovariana. Acest lucru se intampla in urma stimularii excesive a ovarelor, o reactie adversa a administrarii tratamentului de stimulare ovariana. 

Riscul de a dezvolta o astfel de afectiune este de aproximativ 30%, dar formele severe sunt in procent foarte mic, de 5%. Desi pe toata perioada tratamentului se monitorizeaza activitatea ovariana si profilul hormonal, unele femei pot sa dezvolte sindromul hiperstimularii ovariene. Simptomele sunt urmatoarele:

Simptome usoare: balonare abdominala, crestere in greutate, greata

Simptome moderate: marirea circumferintei abdominale, diaree, varsaturi, urina de culoare inchisa, sete in exces

Simptome grave: urina inchisa la culoare, balonare, respiratii scurte, dureri toracice, dureri de gambe

In cazul in care simptomele se agraveaza si nu va simtiti bine trebuie sa contactati medicul care va supravegheaza.

Pe langa riscul de hiperstimularea ovariana, se poate intampla sa apara si o sarcina extrauterina, in cazul in care ovulul fertilizat a fost implantat in afara uterului. 

Totul despre FIV - fertilizare in vitro
Totul despre FIV – fertilizare in vitro

Fertilizare in vitro – sanse de reusita

Ratele de succes in cazul procedurii FIV depind de o serie de factorii, printre care cauza infertilitatii sau varsta femeii. Cu cat partenera este mai tanara, cu atat sansele de a ramane gravida si de a naste un copil sunt mai mari. Sansele de a da nastere unui copil prin tehnica FIV sunt urmatoarele:

  • 30% pentru femeile sub 35 de ani
  • 23% pentru femeile intre 35 si 37 de ani
  • 15% pentru femeile intre 38 si 39 de ani
  • 9% pentru femeile intre 40 si 42 de ani
  • 3% pentru femeile intre 43 si 44 de ani
  • 2% pentru femeile cu varsta de peste 44 de ani

Cat despre pauza dintre incercarile FIV in cazul in care o procedura este nereusita: De fiecare data cand o procedura de FIV nu este urmata de rezultatul mult asteptat, se analizeaza  factorii care ar fi putut contribui la acest rezultat, se pot face teste suplimentare imunologice, imunohistochimice, genetice, care necesita o perioada de timp pana cand se decide inceperea unei noi proceduri.  De aceea, o pauza intre ciclurile de stimulare FIV este o realitate comuna, determinata si de particularitatile non-medicale ale cuplului, psihologice sau financiare. 

Insa, aceasta situatie nu ar fi bine sa se aplice pacientelor cu rezerva ovariana scazuta,  care ar putea beneficia cu succes de sinergismul stimularilor succesive, iar procedurile de stimulare fara pauza intre cicluri ar putea imbunatati calitatea ovocitara si rata obtinerii sarcinilor. Recomandarile specialistilor sunt, ca in cazul pacientelor care au experimentat o procedura FIV fara obtinerea unei sarcini, sa li se ofere posibilitatea unei noi proceduri  imediat in ciclul urmator, in special cand numarul foliculilor ovarieni este scazut.” Mentioneaza dr. Caliopia Gavril Parfene.

Vezi mai multe despre:

FIV pe ciclu natural – reusita?

Exista cupluri care doresc sa opteze pentru FIV pe ciclu natural pentru a evita efectele stimularii ovariane. Avantajele sunt ca aceasta procedura este mai putin stresanta, mai putin invaziva, simpla, se exclude riscul de hiperstimulare ovariana. Cu toate ca si costurile sunt mai reduse, dezavantajul major este ca rata de succes a sarcinii este foarte scazuta, pentru ca femeia are doar un singur ovocit matur sau poate chiar sa apara ovulatia prematura.

Implicatii psihologice ale FIV

Pe langa faptul ca eforturile financiare sunt foarte mari in cazul reproducerii umane asistate prin FIV, cuplul care trece prin aceasta procedura se implica foarte mult emotional. De altfel, diagnosticul de infertilitate in sine presupune un impact emotional.

In general, cuplurile care apeleaza la FIV sunt stresate si descurajate, mai ales daca FIV nu a avut succes. De aceea este importanta si consilierea psihologica a partenerilor mai ales in caz de esec. Este important si sa nu va pierdeti speranta daca nu ati reusit din prima.

Comentariile sunt inchise